Casa este izolată, dar pereții rămân reci: 8 locuri prin care se pierde căldura

Uneori proprietarul casei a realizat deja izolarea termică, dar în interior tot se simte frig: colțurile îngheață, lângă ferestre apare curent rece, pereții rămân reci la atingere, iar facturile pentru încălzire aproape că nu se schimbă. În astfel de situații problema de obicei nu este ideea izolării în sine, ci detaliile: undeva sistemul nu este executat corect, există punți termice, zone vulnerabile sau grosimea termoizolației nu a fost aleasă corect.

O fațadă termoizolată trebuie să funcționeze ca un singur sistem: perete, termoizolație, strat de armare, adeziv, plasă, glafuri, soclu, profile de scurgere și finisaj final. Dacă o singură zonă importantă este realizată greșit, căldura continuă să se piardă.

1. Punțile termice: cea mai frecventă cauză

O punte termică este o zonă prin care căldura se pierde mai rapid decât prin restul peretelui. Chiar dacă cea mai mare parte a fațadei este izolată, o zonă slabă poate afecta rezultatul întregului sistem.

Cel mai des, punțile termice apar:

• la colțurile casei;
• în jurul ferestrelor și ușilor;
• în zona buiandrugilor;
• lângă balcoane;
• în punctele de fixare;
• la îmbinările termoizolației;
• în zona soclului;
• sub acoperiș și cornișe.

De aceea, după izolarea fațadei uneori frigul nu se simte pe tot peretele, ci doar în anumite puncte: la colțuri, lângă glafuri sau în zona pardoselii.

2. Glafurile ferestrelor nu sunt izolate sau sunt executate incorect

Ferestrele reprezintă una dintre cele mai sensibile zone ale unei case. Dacă au fost izolați doar pereții mari, iar glafurile nu au fost tratate corect, în jurul ferestrelor poate apărea senzația de frig.

Problemele apar atunci când:

• termoizolația nu este continuată pe glafuri;
• există goluri lângă ramă;
• racordările nu sunt etanșate corect;
• profilul de scurgere este montat greșit;
• spuma de montaj nu este protejată împotriva umezelii și razelor UV.

În rezultat, peretele este aparent izolat, dar în jurul ferestrei rămâne un contur rece. Despre glafuri, profile de scurgere și etanșarea corectă am scris pe larg în articolul despre racordările de fațadă fără infiltrații.

3. Soclul a fost ignorat

Soclul este deseori lăsat „pentru mai târziu”, însă prin partea inferioară a casei se poate pierde o cantitate importantă de căldură. Dacă pereții sunt izolați, dar soclul rămâne rece, în interior poate apărea senzația de frig la nivelul pardoselii, mai ales la primul etaj.

Soclul trebuie privit ca parte a întregului sistem. Acesta este expus nu doar frigului, ci și umezelii, zăpezii, stropilor de apă, murdăriei și loviturilor mecanice. De aceea, aici sunt importante atât izolarea, cât și protecția finală corectă.

Pentru astfel de zone este potrivită Placa flexibilă KORDEKO (PletaFlex): aceasta ajută la finisarea soclului, zonei de intrare, colțurilor și părților inferioare ale fațadei cu o placare practică, cu aspect natural de piatră.

4. Rosturile dintre plăcile de termoizolație sunt realizate incorect

Dacă plăcile termoizolante nu sunt montate etanș, între ele rămân goluri. Prin aceste spații căldura poate ieși spre exterior, iar pe partea interioară a pereților pot apărea zone reci.

Greșeli frecvente:

• goluri mari între plăci;
• suport neuniform;
• tăieri incorecte lângă ferestre;
• îmbinări fără decalarea rosturilor;
• goluri sub termoizolație;
• lipsa consolidării în zone dificile.

La exterior problema poate să nu fie vizibilă, dar interiorul casei rămâne rece.

5. Grosimea termoizolației a fost aleasă greșit

Uneori izolarea este realizată, dar stratul de termoizolație este prea subțire pentru casa respectivă. Grosimea necesară depinde de materialul pereților, starea clădirii, climat, pierderile de căldură și obiectivul proiectului.

O casă poate avea nevoie de o izolare minimă, iar alta de un sistem mai performant. Alegerea grosimii „ca la vecin”, fără analiza pereților, poate duce la rezultate slabe. Principiile după care se dimensionează și se execută aceste sisteme sunt descrise de Asociația Europeană ETICS.

6. Umezeala reduce eficiența sistemului

Un perete umed și straturile umede ale fațadei funcționează mai slab din punct de vedere termic. Dacă fațada se umezește constant din cauza profilelor de scurgere greșite, burlanelor, lipsei profilelor de picurare sau racordărilor slabe, sistemul de izolare își poate pierde eficiența, iar în interior apare senzația de frig și umezeală.

Sunt deosebit de periculoase:

• scurgerile permanente pe perete;
• apa acumulată la soclu;
• glafurile umede;
• infiltrațiile sub pervaz;
• fisurile și îmbinările slabe;
• marginile neprotejate.

De aceea, Izolarea fațadelor trebuie legată întotdeauna de evacuarea corectă a apei și de realizarea detaliilor tehnice, nu privită doar ca un simplu strat de termoizolație. Cum apar petele albe și pereții umezi — și cum se opresc — am explicat în articolul despre protecția fațadei împotriva umezelii.

7. Finisajul final nu protejează sistemul

Stratul final protejează termoizolația împotriva soarelui, umezelii, loviturilor mecanice și utilizării zilnice. Dacă finisajul este slab, crapă, se desprinde sau permite pătrunderea apei în zonele vulnerabile, întregul sistem începe să-și piardă stabilitatea.

Un finisaj de calitate trebuie să:

• protejeze stratul de armare;
• păstreze aspectul exterior;
• nu crape pe fațadă;
• reziste la umezeală și schimbări de temperatură;
• acopere corect zonele dificile;
• fie ușor de întreținut.

De aceea, finisajul final trebuie ales nu doar după culoare, ci după capacitatea lui de a lucra într-un sistem complet.

8. Balconul, terasa sau anexele pot crea zone reci

Balcoanele, terasele, copertinele, scările și anexele sunt deseori zone prin care se pierde căldură. Dacă acestea sunt conectate la perete fără o soluție corectă, frigul poate fi transmis către interior.

Trebuie verificate cu atenție:

• placa balconului;
• racordarea terasei la casă;
• zona de intrare;
• scara exterioară lângă fațadă;
• pereții lângă încăperi neîncălzite;
• garajul lipit de casă.

Aceste zone nu pot fi rezolvate doar prin aplicarea unui finisaj exterior. Trebuie identificată sursa pierderii de căldură.

Cum identificăm unde se pierde căldura

Cel mai bine este ca locuința să fie verificată complet:

1. Inspectarea colțurilor și glafurilor.
2. Verificarea soclului și a părții inferioare a pereților.
3. Identificarea urmelor de apă și a petelor de umezeală.
4. Verificarea izolării zonelor din jurul ferestrelor și ușilor.
5. Evaluarea grosimii termoizolației.
6. Controlul îmbinărilor, racordărilor și cornișelor.
7. Dacă este necesar — realizarea unei inspecții termografice.

Camera termică evidențiază foarte bine zonele reci: punți termice, glafuri slab izolate, colțuri reci și zone unde termoizolația a fost executată incorect.

Mini-checklist: de ce casa rămâne rece după izolare

Cauza poate fi una sau mai multe dintre următoarele:

• glafurile nu sunt izolate;
• soclul este rece;
• există goluri între plăcile termoizolante;
• colțurile sunt slab protejate;
• termoizolația este prea subțire;
• sistemul de fațadă este umed;
• profilele de scurgere și burlanele sunt executate greșit;
• există probleme la balcoane și terase;
• finisajul final nu protejează detaliile;
• montajul nu a fost realizat ca sistem complet.

Concluzie

Dacă o casă este izolată, dar pereții rămân reci, trebuie analizate toate zonele vulnerabile ale sistemului. Cel mai des, căldura se pierde prin colțuri, glafuri, soclu, golurile dintre termoizolație, zone umede și racordări executate incorect.

Fațada flexibilă KORDEKO ajută la finalizarea sistemului de izolare cu un finisaj practic și protector: protejează soclul, colțurile, glafurile și zona de intrare, oferind în același timp un aspect modern și unitar al casei.