Grund de penetrare profundă sau beton-contact: ce să alegem pentru pregătirea pereților?

Înainte de montarea plăcilor pentru fațadă, peretele trebuie grunduit. Dar ce grund trebuie utilizat: unul de penetrare profundă sau beton-contact? La prima vedere, ambele materiale îndeplinesc aceeași funcție — îmbunătățesc aderența finisajului la suport. Cu toate acestea, ele funcționează diferit și sunt destinate unor tipuri diferite de suprafețe.

O alegere greșită a grundului poate duce la o aderență insuficientă a adezivului, desprinderea placării și costuri suplimentare pentru reparații. De aceea, nu există o soluție universală pentru toate tipurile de pereți.

De ce este atât de importantă grunduirea pentru placarea fațadei?

Rezistența fixării plăcilor depinde nu doar de calitatea adezivului. La fel de importantă este starea suprafeței pe care este aplicat adezivul.

Chiar și un perete aparent uniform poate avea caracteristici care influențează aderența: capacitate mare de absorbție, suprafață netedă, praf sau zone instabile ale finisajului existent.

Grundul ajută la pregătirea suportului pentru aplicarea straturilor ulterioare. Totuși, rezultatul depinde de alegerea corectă a compoziției.

De exemplu, tencuiala poroasă și suprafața densă din beton interacționează diferit cu adezivul. Un material potrivit pentru un anumit suport nu va asigura neapărat rezultatul necesar pe un altul.

În plus, grundul nu înlocuiește curățarea și repararea peretelui. Dacă suprafața se sfărâmă, prezintă goluri sau zone desprinse, aceste defecte trebuie mai întâi eliminate.

Grundul de penetrare profundă: pentru ce pereți este potrivit?

Grundul de penetrare profundă se utilizează în principal pe suporturi absorbante.

În instrucțiunile de montaj KORDEKO sunt menționate următoarele suprafețe:

• Glet.
• Gresie de nisip.
• Calcar.

Caracteristica acestor materiale este capacitatea lor de a absorbi lichidul. La aplicarea adezivului, suportul poate absorbi o parte din apa din amestec, influențând condițiile de întărire ale acestuia.

Grundul de penetrare profundă ajută la pregătirea suprafeței poroase pentru finisarea ulterioară și la îmbunătățirea condițiilor de aderență.

Există însă o limitare importantă: un astfel de grund nu este destinat eliminării defectelor grave ale suportului.

Dacă tencuiala se desprinde sau se sfărâmă, aplicarea grundului nu garantează că suprafața va deveni suficient de rezistentă pentru placare.

De aceea, înainte de grunduire trebuie îndepărtate zonele slabe, curățat peretele și efectuate lucrările necesare de restaurare.

Beton-contact: de ce este necesară o suprafață rugoasă?

Beton-contactul se utilizează în principal pe suporturi dense, cu absorbție redusă.

Spre deosebire de grundul de penetrare profundă, rolul său principal este de a forma o suprafață rugoasă, cu care stratul de adeziv aplicat ulterior să poată adera mai bine.

Pentru aceasta, în compoziție se utilizează nisip de cuarț.

Conform instrucțiunilor KORDEKO, beton-contactul este prevăzut pentru suprafețe precum beton, metal, plastic și sticlă.

Totuși, posibilitatea utilizării unei anumite compoziții pe un anumit suport trebuie verificată în instrucțiunile producătorului acesteia. Nu orice beton-contact este potrivit pentru toate materialele menționate și pentru lucrări exterioare la fațadă.

O atenție deosebită trebuie acordată suprafețelor netede și neabsorbante. Dacă adezivul nu aderă corespunzător la suport, problema poate apărea după finalizarea montajului.

Stratul intermediar rugos contribuie la îmbunătățirea condițiilor de fixare, dar nu înlocuiește verificarea compatibilității întregului sistem de materiale.

Care este diferența dintre cele două tipuri de grund?

Principala diferență constă în tipul suportului și în modul de pregătire a suprafeței.

Prin urmare, alegerea nu trebuie făcută doar după denumirea grundului sau după recomandarea de a utiliza aceeași compoziție pe toate suprafețele.

Mai întâi trebuie determinate caracteristicile peretelui, apoi trebuie ales materialul potrivit.

Ce grund trebuie utilizat sub placa flexibilă KORDEKO?

Placa flexibilă KORDEKO (PletaFlex) se montează pe suporturi pregătite în prealabil, utilizând un adeziv corespunzător.

Instrucțiunile producătorului prevăd curățarea peretelui, verificarea planeității acestuia, eliminarea defectelor și grunduirea.

Alegerea grundului depinde de caracteristicile suprafeței.

Pentru suporturile absorbante se utilizează grund de penetrare profundă. Pentru suporturile cu absorbție redusă se utilizează beton-contact cu nisip de cuarț, dacă acesta este compatibil cu suportul respectiv și cu materialele aplicate ulterior.

După pregătire, peretele trebuie lăsat să se usuce conform cerințelor materialelor utilizate.

La montarea placării exterioare se utilizează un adeziv rezistent la îngheț. Pentru nuanțele deschise ale plăcii KORDEKO se recomandă un adeziv pe bază de ciment alb, iar pentru cele închise — unul pe bază de ciment gri.

Totuși, nici chiar adezivul ales corect nu poate compensa erorile de grunduire. Toate straturile trebuie să asigure o aderență sigură între ele.

De ce OSB-ul și panourile sandwich necesită o pregătire suplimentară?

O atenție deosebită trebuie acordată suporturilor din plăci OSB și panouri sandwich.

Spre deosebire de un perete mineral obișnuit, aceste suprafețe au particularități constructive și pot fi supuse unor mici deformări.

De aceea, la montarea plăcii flexibile KORDEKO nu este suficient să aplicăm pur și simplu grundul și să începem imediat placarea.

Instrucțiunile prevăd următoarea succesiune:

• Tratarea suprafeței cu beton-contact pentru îmbunătățirea aderenței.
• Dacă este necesar, nivelarea suportului cu un adeziv pe bază de ciment corespunzător.
• Realizarea armării cu plasă din fibră de sticlă.
• După uscarea stratului de armare, aplicarea grundului de penetrare profundă.
• Montarea plăcii flexibile după pregătirea și uscarea suprafeței.

În această construcție sunt utilizate ambele tipuri de grund, însă în etape diferite.

Beton-contactul pregătește suprafața inițială, iar grundul de penetrare profundă se aplică înaintea placării finale, pe stratul de armare pregătit.

În același timp, materialele concrete trebuie să fie compatibile între ele și potrivite pentru tipul respectiv de panouri și pentru condițiile de exploatare exterioară.

Acesta este un exemplu bun care arată de ce problema grunduirii nu poate fi rezolvată prin principiul „un singur grund pentru tot”.

Cum se grunduiește corect peretele peste termoizolație?

La realizarea unei fațade termoizolate, placarea decorativă nu se montează direct pe polistirenul expandat sau pe vata minerală, ci pe un strat de armare pregătit corespunzător.

Termoizolația fațadei presupune realizarea succesivă a termoizolației, fixării, armării, grunduirii și stratului final de finisare.

Cerințele generale pentru sistemele de termoizolare exterioară (ETICS) sunt descrise în documentele europene de evaluare publicate de EOTA.

După uscarea stratului de armare, acesta este pregătit pentru placarea aleasă.

Un rol important îl are compatibilitatea grundului cu materialul de armare și cu adezivul pentru placă.

Nu trebuie transferată automat schema de pregătire a unui perete obișnuit din beton asupra unui sistem de termoizolație pentru fațadă. Suporturile au caracteristici diferite, iar materialele utilizate trebuie să funcționeze împreună.

De asemenea, trebuie ținute cont de condițiile de execuție. Grunduirea și montajul nu trebuie efectuate la temperaturi necorespunzătoare sau pe o suprafață umedă ori înghețată.

Ce greșeli de grunduire pot duce la probleme?

Majoritatea greșelilor sunt legate nu de lipsa grundului, ci de utilizarea incorectă a acestuia.

Prima greșeală este utilizarea aceleiași compoziții pentru toate tipurile de pereți. Suporturile absorbante și cele dense necesită abordări diferite.

A doua este aplicarea grundului pe o suprafață murdară. Praful, resturile finisajului vechi și contaminările cu ulei pot reduce aderența.

A treia este încercarea de a consolida un suport deteriorat doar cu grund. Dacă tencuiala se desprinde, zona deteriorată trebuie mai întâi reparată.

A patra este nerespectarea timpului de uscare. Lucrările următoare trebuie începute după ce stratul de grund a ajuns în starea prevăzută de producător.

A cincea este lipsa verificării compatibilității. Chiar și un grund de calitate poate fi nepotrivit pentru un anumit adeziv sau suport.

Corectarea acestor greșeli după montarea placării este, de obicei, mult mai dificilă decât pregătirea corectă a peretelui înainte de începerea lucrărilor.

Citiți și: placă flexibilă pe OSB și panouri sandwich fără fisuri; strat de adeziv de 4 sau 6 mm sub placa flexibilă; izolarea fațadei pe etape: de la perete la stratul de finisaj.

Concluzie

Grundul de penetrare profundă și beton-contactul îndeplinesc funcții diferite. Primul este destinat în principal suporturilor absorbante, iar al doilea ajută la crearea unui strat de contact rugos pe suprafețele dense.

La montarea plăcii flexibile KORDEKO, alegerea grundului depinde de materialul peretelui și de succesiunea lucrărilor de pregătire. Pe anumite suporturi, cum ar fi OSB-ul și panourile sandwich, ambele tipuri pot fi utilizate în etape diferite.

Utilizarea unui singur grund pentru toate tipurile de pereți nu simplifică tehnologia, ci crește riscul unei pregătiri necorespunzătoare a suportului.

De aceea, înainte de placare trebuie evaluate rezistența, curățenia și capacitatea de absorbție a suprafeței, verificată compatibilitatea materialelor și abia apoi început montajul.